, sugarii noștri, toate blobby pe canapea. Al meu este în centru.
Cu ani în urmă, m-am dus la prima întâlnire de grup a mamei mele, purtând bătrânul meu de 5 săptămâni în containerul său carseat. Cicatricea mea din secțiunea C încă mă doare când am ridicat scaunul, precum și sânii mei erau atât de mari de la alăptare, încât m-am simțit spre deosebire de mine. De obicei, micuț, deși cu cupele C transmise cu o mulțime de generații de evrei voluptuoși ruși, am fost recent sportivi G-Cups, precum și au pierdut doar câteva kilograme în afară de copilul preliminar de 8 lb care fuseseră extras. Nu simțeam nimic asemănător cu vechea mea pozitivă, nu mă deranjează niciodată ciudat, precum și sinele sincer.
Cu toate acestea, am fost extrem de entuziasmat să satisfacă grupul, să mă leg cu ei, precum și să descopăr una sau două femei cu care aș putea să mă conectez cu adevărat, care ar fi disponibile pentru a costa timpul împreună în timpul frunzelor noastre de sarcină.
Deci, ce am afirmat când a venit rândul meu să vorbesc? Nu prea mult din substanță. Ni s -a cerut să inspectăm, precum și să împărtășim maximele noastre, precum și minime. Cred că am folosit cel mai probabil cuvintele „bine”, „grozav”, „distracție”, precum și poate „drăguț”. Cel mai probabil am afirmat că mi se durează și sfarcurile.
Când am părăsit întâlnirea, mi-am dat seama că sunt singurul care a oferit naștere prin secțiunea C, precum și nu am împărtășit exact cât de oribil m-a făcut să mă simt. De asemenea, am rezistat o circumstanță extrem de dură, care m -a împiedicat să -mi alăptez copilul pentru primele 10 zile din viața lui. Când am văzut toate celelalte mame, cumva am stârnit acea experiență în spatele minții, ignorând adevărul că m -a făcut să simt că nu eram o mamă autentică, că am reușit cumva.
Heather’s Mommies Group la o drumeție
De atunci, am considerat întotdeauna atât de satisfăcător în mintea mea ca o experiență în timpul căreia mi -am dorit să fi fost mai curajos.
Luna trecută, am verificat cadourile imperfecțiunii: Dă -i drumul pe cine crezi că ești menit să fii la fel de bine ca și cine ești. În acest ghid pentru a trăi „din toată inima”, autorul Brene Brown descrie că menținerea unei faună de perfecțiune evită pe alții să se poată face legătura cu noi.
Tocmai asta făcusem la grupul mamei mele. În încercarea mea de a fi cine mi -am dorit să fiu, nu am fost eu însumi, la fel de bine că nu mi -am permis prietenilor mei potențiali să facă o legătură cu mine autentice.
Cartea lui Brene Brown nu este despre maternitate în mod specific, însă că o lecție de persoană din carte a vorbit cu voce tare în contextul mamelor. M -a făcut să cred că aș dori să am în cutia mea de instrumente o listă de fraze care mă ajută să -mi arăt vulnerabilitatea. Crezând despre setarea grupului mamei, am venit cu:
Este dificil de vorbit despre …
Mă simt jenat să afirm acest lucru, dar …
Sper că nu sunt singurul care …
S -ar putea să plâng dacă afirm acest exterior …
Uneori trebuie să solicităm sprijin de la alte persoane. Utilizarea unei fraze precum aceasta este o metodă de „semnalizare” a ceea ce suntem pe cale să afirmăm ca ceva care are nevoie de interes special sau empatie.
Așa că mă rezolv să fiu un pic mai curajos. La fel ca și te motivez mame noi, când arăți la fel de mult ca satisfacția cu un grup de mame, pentru a fi tu însuți. Dacă chit-ul despre cărucioare, precum și despre carseats, este exact ceea ce ai nevoie, grozav. Cu toate acestea, poate cândva puteți împrumuta o frază din cutia mea de instrumente, precum și să luați o șansă.
